Metroul de toate zilele
Cand ma asez pe un scaun la metrou si vad un loc liber langa mine si una careia ii place shaorma ma ingrozesc. Ma gandesc ca se va aseza langa mine, ca va ocupa si o parte din locul meu si ca va scoate un pateu cu branza sau niste fornetti si va infuleca acolo. Intotdeauna parca apare una cu descrierea asta.
Astazi bucuria a fost dubla. Erau doua astfel de grasute: imbracate mulat, una cu un sutien negru si o bluza din material de perdea verde, cu flori, si una cu un tricou ponosit, in care de obicei dormi. Degetele erau ca niste crenvursti iar picioarele si mainile ca un parizer intreg. Oare cand vor trage semnalul de alarma ca-s prea grase?
La cateva statii dupa, se urca in metrou o fetita de vreo 5-6 ani cu bunica-sa. Cea din urma normal obeza iar nepoata-sa nu era departe - manca o punga de fornetti cu pofta si se umple de firimituri si grasime. Suntem sau vom fi o generatie de obezi sau vom fi cu sanatatea la pamant din cauza unor parinti dobitoci si a lipsei de educatii.
Ma duc la KFC.
