Frumusetea tarii noastre

Descopar rar aceasta frumusete, cand nu ma astept deloc. Am fost zilele trecute la sediul ING din Kiseleff sa-mi ridic un card si a trebuit sa merg pe jos de la metrou pana la sediu, la ora pranzului. Desi batea vantul si nu era chiar o vreme frumoasa, am mers cu placere vreun kilometru pe o sosea plina de copaci si parculete de o parte si de alta. Am mers usor pe langa oamenii care parca n-aveau nici o grija.

Putina lume pe trotuar, soseaua deloc aglomerata si liniste. Case mari, vechi dar renovate cu gust si putine cladiri mari si sterile in campul meu vizual. Era un alt Bucuresti fata de cel cu care sunt obisnuit la 9 sau la 18 – aglomerat, galagios, poluat cu noxe si nesimtiti.

Mai vedeam alaturi o gasca de 6 jandarmi foarte inofensivi, parca in totala contradictie cu cei din Moldova, care te iau de pe strada si te snopesc in bataie (daca n-ati vazut). Pentru un moment parca m-am simtit bine ca sunt aici, in Rromania si nu altundeva, unde n-as putea sa zic orice-mi trece prin cap.

Ca stam totusi intr-o tara de rahat unde rahatul e mai putin imputit e o cu totul alta poveste. E bine totusi ca nu miroase tot timpul asa.


Comments

  1. Am fost si eu duminica pe 26 la o plimbare cu bicla in parc si la intoarcere m-am dus pe bulevard. Verdeata era la ea acasa , pista de biciclete fiind libera (cu exceptia catorva pietoni).